Luyện nghe bài hát Tristetea Vehementa (part 2)

Strainule ce bati la poarta de unde vii si cine
Strainule de lumea noastra, raspunde-ne de vii,
Prin care traisi cosmarul nepovestitelor povesti
care stea gasisi culoarea decoloratei nebunii?

"De unde vin? De pot veni, cind ochii-mi
plini de regrete si tristeti par 2
in cripta poeti?"

Priviti sint gol, caci calea-mi de lunga
Si-n calea pe rind pe toti
Citi vrura sa va vinda noi ce nu se vind
Pe cei ce sa va-ndrume spre mai bine
Spre-acel intrezarit
In armoniile eterne dintr-un sfirsit infinit.

"De vin? Eu vin din lumea creata dincolo de zare
Din lumea-n n-a fost nimeni din voi"

Deschideti poarta dar, veniti in jurul meu
Porniti cu mine-mpreuna spre lumea-n nu-s
castele cu punti si santuri
Nici ruginite porti de-arama la care bat cei noi
cu toti cit mai e vreme si mai puteti cinta!

Veniti, sa in suflet lumina stinselor faclii
Si-n versuri fantasmagoria si vraja noilor
Iar cinturile cu care azi cersiti o piine
Sa le cunun cu stralucirea de miine

Dar poarta a inchisa la glasul artei viitoare!